Șezătoare din bătrâni

http://cakebysadiesmith.co.uk/blog/cooking-with-kids/ Fiindca azi e sarbatoare,
Va poftim la șezătoare!
Șezătoarea, dragii mei,
E un străvechi obicei.
Iarna, mai ales, la sate
Prin zăpezile bogate,
Gospodarii se adună
Să muncească împreună
Fiindcă lucru-i mai cu spor
Când primești un ajutor.
Ș
http://platosattache.com/pgxhtogrzm-5-45658-gratis_online_tegneserie_porno/ i când treaba se găteste,
Tot românul veseleste.

musically Astăzi și noi am lucrat,
Și cum munca-am terminat,
Vă poftim cu mic cu mare,
La a noastră sărbătoare!

Așa a început „Șezătoarea din bătrâni” care a avut loc în incinta Centrului Comunitar „Încredere ” organizat de către A.O. „ Parteneriat Social ” din or. Leova.

Scopul nostru a fost de a reaminti generației mai în vîrstă de acele obiceiuri care erau în timpul copilăriei lor și generației tinere să le prezentăm valorile culturale pentru a fi menținute și transmise mai departe generațiilor următoare.

Au fost prezentate acele valori culturale a obiceiurilor de iarnă care s-au mai păstrat în satele noastre ca:

Colindele, urăturile, colind de stea, dansul caprei, dansul cailor, sorcova.

Am poposit în casele Dumneavoastră pentru a face o scurtă călătorie în lumea satului românesc de altă data în timpul sărbătorilor de iarnă.

  • În această perioadă există în conștiința satului românesc credința că cerurile sânt deschise, astfel rugăciunile ajungeau mult mai ușor la Dumnezeu.
  • Toate sărbătorile importante erau așteptate cu posturi îndelungate, prin perioade de purificare spirituală și trupească.
  • Este sărbătoarea în care din porcul tăiat la Sf.Ignat se vor pregăti bucatele care vor sta pe masa gospodarilor pe toată perioada sărbătorilor.
  • Aluatul framantat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.
  • La cele trei sărbători mari – Crăciun, Paște si Rusalii – să te speli cu apa în care au fost puși bani de argint si vei fi bănos tot anul.
  • Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului sa fie pus pe masă mai întai rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seară, ci bucatele stau în capul mesei.
  • In Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat la anul.
  • In Ziua de Craciun nu se matură în casa, ci a doua zi, si după ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajută sa fie roditori.
  • Pomul Craciunului se îmbracă în sate diferit, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate care se împodobește la oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din hartie colorată, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt înșirate boabe de fasole albe sau vată.
  • In Ajunul Craciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca sa fie grasi peste an.
  • Oamenii, cand se dau la băut rachiu sau vin în sărbătorile Crăciunului, nu zic că beau, ci că cinstesc venirea pe lume a pruncului Isus.

Acesta este modul în care oamenii privesc și concept aceste sărbători foarte mari de Crăciun.

Asa începeau Sărbătorile de Iarnă
În tara copilăriei noastre!
E iarnă-n toi, dar câtă primavară
In sufletele fericite ale beneficiarilor noștri! 

Prima zi de Crăciun începe cu o slujbă la biserică după care familia întoarsă acasă gusta din bucatele pregătite și se odihnesc. Vizitează rudele. Finii merg la nași, la cumătri, copii vin la părinți.

Coordonator de proiect: Raisa Bălan.

IMG_2792 IMG_2806 IMG_2809 IMG_2839

You may also like...